împânzire

română

Etimologie

Din a împânzi.

Pronunție

• AFI: /ɨm.pɨn'zi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului împânzire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	împânzire	împânziri
Articulat	împânzirea	împânzirile
Genitiv-Dativ	împânzirii	împânzirilor
Vocativ	împânzire	împânzirilor

1. acțiunea de a (se) împânzi și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online