împânzire
română
Etimologie
Din a împânzi.
Pronunție
- AFI: /ɨm.pɨn'zi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului împânzire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | împânzire | împânziri |
| Articulat | împânzirea | împânzirile |
| Genitiv-Dativ | împânzirii | împânzirilor |
| Vocativ | împânzire | împânzirilor |
- acțiunea de a (se) împânzi și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online