română

Etimologie

Din a împăduri.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.pə.du'ri.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
împădurire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ împădurire împăduriri
Articulat împădurirea împăduririle
Genitiv-Dativ împăduririi împăduririlor
Vocativ împădurire împăduririlor
  1. acțiunea de a împăduri.


Traduceri

Anagrame

Referințe