împurpurare

română

Etimologie

Din a (se) împurpura.

Pronunție

• AFI: /ɨm.pur.pu'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului împurpurare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	împurpurare	împurpurări
Articulat	împurpurarea	împurpurările
Genitiv-Dativ	împurpurării	împurpurărilor
Vocativ	împurpurare	împurpurărilor

1. acțiunea de a se împurpura și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online