înțepenire

română

Etimologie

Din a înțepeni.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ʦe.pe'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înțepenire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înțepenire înțepeniri
Articulat înțepenirea înțepenirile
Genitiv-Dativ înțepenirii înțepenirilor
Vocativ înțepenire înțepenirilor
  1. faptul de a (se) înțepeni.


Traduceri

Referințe