încâinit

română

Etimologie

Din a (se) încâina.

Pronunție

• AFI: /ɨn.kɨjˈnit/

Adjectiv

Declinarea adjectivului încâinit
	Singular	Plural
Masculin	încâinit	încâiniți
Feminin	încâinită	încâinite
Neutru	încâinit	încâinite

1. (rar) rău, câinos.
2. încăpățânat.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online