încâlceală

română

Etimologie

Din a încâlci + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kɨl'ʧe̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
încâlceală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ încâlceală încâlceli
Articulat încâlceala încâlcelile
Genitiv-Dativ încâlcelii încâlcelilor
Vocativ încâlceală încâlcelilor
  1. încâlcire.


Traduceri

Referințe