încălărare

română

Etimologie

Din a (se) încălăra.

Pronunție

• AFI: /ɨn.kə.lə'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului încălărare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	încălărare	încălărări
Articulat	încălărarea	încălărările
Genitiv-Dativ	încălărării	încălărărilor
Vocativ	încălărare	încălărărilor

1. (înv.) acțiunea de a se încălăra; încălecare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online