înciuda

română

Etimologie

Din în- + ciudă.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

Conjugarea verbului (se) înciuda
Infinitiv	a (se) înciuda
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) înciudez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) înciudeze
Participiu	înciudat
Conjugare	I

1. (v.refl. tranz.) a fi sau a face să fie cuprins de ciudă; a ciudi.

Cuvinte derivate

• înciudare
• înciudat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aciuind
• indicau

Referințe

• DEX '98 via DEX online