română

Etimologie

Din a îndoca.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.do'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
îndocare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ îndocare îndocări
Articulat îndocarea îndocările
Genitiv-Dativ îndocării îndocărilor
Vocativ îndocare îndocărilor
  1. acțiunea de a îndoca.


Traduceri

Anagrame

Referințe