îndolia

română

Etimologie

Din în- + doliu. Confer franceză endeuiller.

Pronunție

• AFI: /ɨn.do.li'a/

Verb

Conjugarea verbului îndolia
Infinitiv	a îndolia
Indicativ prezent pers. 1 sg.	îndoliez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să îndolieze
Participiu	îndoliat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a produce doliu; a pricinui o durere adâncă.

Cuvinte derivate

• îndoliat
• îndoliere

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online