înduplecător

română

Etimologie

Din a îndupleca + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.du.ple.kə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
înduplecător
Singular Plural
Masculin înduplecător înduplecători
Feminin înduplecătoare înduplecătoare
Neutru înduplecător înduplecătoare
  1. (înv.) care înduplecă; convingător.


Traduceri

Referințe