înfiora
Vezi și : înfioră |
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ɨn.fjoˈra/
Verb
Conjugarea verbului (se) înfiora | |
Infinitiv | a (se) înfiora |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) înfior, înfiorez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) înfioare, înfioreze |
Participiu | înfiorat |
Conjugare | I |
- (v.tranz. și refl.) a face ca cineva să fie cuprins sau a fi cuprins de fiori; a (se) speria, a (se) înfricoșa.
- (v.tranz. și refl.) a suferi sau a face pe cineva să sufere o impresie adâncă, a (se) pătrunde de un sentiment adânc; a (se) emoționa, a (se) tulbura.
- (v.tranz. și refl.) a (se) mișca ușor.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din înfiora.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru înfiora.
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online