înlemnire
română
Etimologie
Din a înlemni.
Pronunție
- AFI: /ɨn.lem'ni.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înlemnire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înlemnire | înlemniri |
| Articulat | înlemnirea | înlemnirile |
| Genitiv-Dativ | înlemnirii | înlemnirilor |
| Vocativ | înlemnire | înlemnirilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online