înlesnire
Etimologie
Din a înlesni.
Pronunție
- AFI: /ɨn.les'ni.re/
Substantiv
Declinarea substantivului înlesnire | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | înlesnire | înlesniri |
Articulat | înlesnirea | înlesnirile |
Genitiv-Dativ | înlesnirii | înlesnirilor |
Vocativ | înlesnire | înlesnirilor |
- acțiunea de a înlesni și rezultatul ei; facilitare, ușurare.
- ajutorare, ajutor.
Locuțiuni
- (loc.adv.) Cu înlesnire = lesne, ușor.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online