înstrunare

română

Etimologie

Din a înstruna.

Pronunție

• AFI: /ɨn.stru'na.re/

Substantiv

Declinarea substantivului înstrunare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înstrunare	înstrunări
Articulat	înstrunarea	înstrunările
Genitiv-Dativ	înstrunării	înstrunărilor
Vocativ	înstrunare	înstrunărilor

1. acțiunea de a înstruna și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online