întețire
Etimologie
Din a înteți.
Pronunție
- AFI: /ɨn.te'ʦi.re/
Substantiv
Declinarea substantivului întețire | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | întețire | întețiri |
Articulat | întețirea | întețirile |
Genitiv-Dativ | întețirii | întețirilor |
Vocativ | întețire | întețirilor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online