întocmire
română
Etimologie
Din a întocmi.
Pronunție
- AFI: /ɨn.tok'mi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului întocmire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | întocmire | întocmiri |
| Articulat | întocmirea | întocmirile |
| Genitiv-Dativ | întocmirii | întocmirilor |
| Vocativ | întocmire | întocmirilor |
- acțiunea de a întocmi și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online