întrepătrundere

română

Etimologie

Din a (se) întrepătrunde.

Pronunție

• AFI: /ɨn.tre.pə.trun'de.re/

Substantiv

Declinarea substantivului întrepătrundere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	întrepătrundere	întrepătrunderi
Articulat	întrepătrunderea	întrepătrunderile
Genitiv-Dativ	întrepătrunderii	întrepătrunderilor
Vocativ	întrepătrundere	întrepătrunderilor

1. acțiunea de a se întrepătrunde și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online