întrerupt
română
Etimologie
Din a (se) întrerupe.
Pronunție
- AFI: /ɨn.tre'rupt/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului întrerupt | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | întrerupt | întrerupți |
| Feminin | întreruptă | întrerupte |
| Neutru | întrerupt | întrerupte |
- care este temporar oprit, suspendat.
- (adverbial) cu întreruperi.
- care are continuitatea oprită; rupt, tăiat.
- Fir întrerupt.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online