rupt
Etimologie
Din verbul a rupe.
Pronunție
- AFI: /rupt/
Substantiv
Declinarea substantivului rupt | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | rupt | rupte |
Articulat | ruptul | ruptele |
Genitiv-Dativ | ruptului | ruptelor |
Vocativ | ruptule | ruptelor |
Locuțiuni
- În ruptul capului = cu nici un preț; niciodată.
- Cu ruptul (sau cu rupta) = cu ridicata; în total.
- Pe rupte sau pe ruptele (a) = cu mare intensitate.
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
Declinarea adjectivului rupt | ||
Singular | Plural | |
Masculin | rupt | rupți |
Feminin | ruptă | rupte |
Neutru | rupt | rupte |
- făcut bucăți, ciopârțit; (despre obiecte de îmbrăcăminte) ros, uzat, găurit.
- (fig.) zdrobit, copleșit, sleit.
- lipsit de continuitate, despărțit în două (sau în mai multe) părți.
- (fig.) (despre relații prietenești, diplomatice etc.) desfăcut, curmat, întrerupt; anulat, stricat.
- (despre părți ale corpului) sfărâmat; fracturat.
- desprins (cu forța) din loc; smuls.
- înstrăinat de..., izolat, îndepărtat.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din rupe.
Verb
- forma de participiu trecut pentru rupe.
Referințe
- DEX '98 via DEX online