română

Etimologie

Din ședință + sufixul -oman.

Pronunție

  • AFI: /ʃe.din.ʦo'man/


Substantiv


Declinarea substantivului
ședințoman
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ședințoman ședințomani
Articulat ședințomanul ședințomanii
Genitiv-Dativ ședințomanului ședințomanilor
Vocativ ședințomanule ședințomanilor
  1. (ir.) persoană care are mania de a convoca multe ședințe, de a discuta mult în cadrul acestora.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe