șinuire

română

Etimologie

Din șinui.

Pronunție

• AFI: /ʃi.nu'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului șinuire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șinuire	șinuiri
Articulat	șinuirea	șinuirile
Genitiv-Dativ	șinuirii	șinuirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a șinui și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri