șoseluire

română

Etimologie

Din șoselui.

Pronunție

• AFI: /ʃo.se.lu'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului șoseluire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șoseluire	șoseluiri
Articulat	șoseluirea	șoseluirile
Genitiv-Dativ	șoseluirii	șoseluirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a șoselui și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri