română

Etimologie

Din a șovăi + sufixul -elnic.

Pronunție

  • AFI: /ʃo.vəˈjel.nik/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
șovăielnic
Singular Plural
Masculin șovăielnic șovăielnici
Feminin șovăielnică șovăielnice
Neutru șovăielnic șovăielnice
  1. (despre mișcări, mers etc.) lipsit de fermitate; nesigur, șovăitor.
  2. (fig.) (despre oameni) lipsit de convingere, de hotărâre; nestatornic, schimbător.


Traduceri

Referințe