știlburare
română
Etimologie
Din știlbura.
Pronunție
- AFI: /ʃtil.buˈra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului știlburare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | știlburare | știlburări |
| Articulat | știlburarea | știlburările |
| Genitiv-Dativ | știlburării | știlburărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a știlbura și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri