ștrecuire

română

Etimologie

Din ștrecui.

Pronunție

• AFI: /ʃtre.ku'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului ștrecuire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ștrecuire	ștrecuiri
Articulat	ștrecuirea	ștrecuirile
Genitiv-Dativ	ștrecuirii	ștrecuirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a ștrecui și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri