ștrofăluire

română

Etimologie

Din ștrofălui.

Pronunție

• AFI: /ʃtro.fə.lu'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului ștrofăluire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ștrofăluire	ștrofăluiri
Articulat	ștrofăluirea	ștrofăluirile
Genitiv-Dativ	ștrofăluirii	ștrofăluirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a ștrofălui și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri