română

Etimologie

Din țapină + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /ʦa.pi'nar/


Substantiv


Declinarea substantivului
țapinar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țapinar țapinari
Articulat țapinarul țapinarii
Genitiv-Dativ țapinarului țapinarilor
Vocativ țapinarule țapinarilor
  1. muncitor care manevrează buștenii cu țapina.


Traduceri

Anagrame

Referințe