țicnire

română

Etimologie

Din țicni.

Pronunție

• AFI: /ʦik'ni.re/

Substantiv

Declinarea substantivului țicnire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țicnire	țicniri
Articulat	țicnirea	țicnirile
Genitiv-Dativ	țicnirii	țicnirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a țicni și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri