Variante

Etimologie

Din a țipa + sufixul -ăt.

Pronunție

  • AFI: /'ʦi.pət/


Substantiv


Declinarea substantivului
țipăt
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țipăt țipete
Articulat țipătul țipetele
Genitiv-Dativ țipătului țipetelor
Vocativ țipătule țipetelor
  1. strigăt ascuțit (de durere sau de spaimă), zbieret, urlet, strigăt.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe