țistuitură

română

Etimologie

Din a țistui + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /ʦis.tu.i'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului țistuitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țistuitură	țistuituri
Articulat	țistuitura	țistuiturile
Genitiv-Dativ	țistuiturii	țistuiturilor
Vocativ	țistuitură	țistuiturilor

1. țistuială.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online