țopăială
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ʦo.pə'ja.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului țopăială | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | țopăială | țopăieli |
| Articulat | țopăiala | țopăielile |
| Genitiv-Dativ | țopăielii | țopăielilor |
| Vocativ | țopăială | țopăielilor |
- acțiunea de a țopăi și rezultatul ei; săritură dezordonată, greoaie; țopăitură.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online