țopăire

română

Etimologie

Din țopăi.

Pronunție

• AFI: /ʦo.pə'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului țopăire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țopăire	țopăiri
Articulat	țopăirea	țopăirile
Genitiv-Dativ	țopăirii	țopăirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a țopăi și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri