greacă

(Ελληνικά)

Variante

Etimologie

Din italiană cappello, care provine din latină populară *cappellus < latină târzie cappa („capă”).

Pronunție

  • AFI: /kaˈpe.lo/


Substantiv

καπέλο (kapélo)

Declinarea substantivului
καπέλο
n. Singular Plural
Nominativ καπέλο καπέλα
Genitiv καπέλου καπέλων
Acuzativ καπέλο καπέλα
Vocativ καπέλο καπέλα
  1. pălărie, căciulă
  2. (p.ext.) obiect format ca o pălărie
  3. (fig.) suprataxă (ilegală)
    πουλάω φρούτα με καπέλο

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe