(Ελληνικά)

Variante

Etimologie

Din νικώ (nikó) + -άω < greacă antică νικῶ (nikô), forma scurtă a lui νικάω (nikáō, „a câștiga, a învinge”). Inevitabil din νίκη (níkē, „victorie”).

Pronunție

  • AFI: /niˈka.o/


Verb

νικάω (nikáo)

  1. a câștiga, a prevala
  2. (p.ext.) a învinge, a înfrânge, a bate

Sinonime

Antonime

Cuvinte apropiate

Referințe