Dutch
Vezi și : dutch |
(English)
Etimologie
Din engleza medie Duch („german, neamț”), din neerlandeza medie dūtsch, duutsc (astăzi Duits, „german, neamț”), variantă nordică a lui dietsc (confer Diets) < proto-germanică *þiudiskaz (confer germană Deutsch); engleza veche þēodisc („poporului”) < proto-germanică *þeudō („popor”).
Pronunție
- AFI: /dʌtʃ/
Adjectiv
Dutch (necomparabil)
- (ieșit din uz) german, nemțesc
- (înv.) referitor la neerlandezi, germani și goți; germanic, teuton, teutonic
- neerlandez, olandez
- (ieșit din uz, numai în expresii fixe, astăzi peior.) inferior, surogat
- (în unele expresii) folosit în comun, partajat, împărțit
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
cuvinte compuse
Expresii
Vezi și
Nume propriu
Dutch
- (lingv.) (limba) neerlandeză, olandeză
- (ieșit din uz, lingv., ist.) (limba) germană
- (colectiv) poporul neerlandez, olandez; neerlandezi, olandezi
- The Dutch will vote on the matter next month.