German
 Vezi și : german, Germán
|
(English)
Etimologie
Din latină Germanus, Germani („poporul Germaniei”).
Nu este înrudit cu adjectivul latin germānus (în engleză german și germane, prin franceza veche).
Termenul este atestat din cel puțin 1520. Înlocuise cuvintele Almain și Dutch în limba engleză.
Pronunție
Adjectiv
German (necomparabil)
- german, neamț; germanic, nemțesc
- Her German husband has blond hair.
- referitor la limba germană
- We take German classes twice a week.
Sinonime
- 1: Teutonic
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
- Germanification
- Germanisation, Germanization
- Germanise, Germanize
- germano-
- germanophilia
- Germanophone
- Germany
Vezi și
Substantiv
German, pl. Germans
- german, germană, germancă; neamț, nemțoaică
- (ist.) membru dintr-un trib germanic
- Rome was sacked by Germans and the Western Roman Empire collapsed.
Sinonime
Cuvinte compuse
Nume propriu
German
Sinonime
- (lingv.) (abr.) Germ.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- Alemannic German
- Austrian German
- Early New High German
- German studies
- High German
- Low German
- New High German
- New Low German
- Old High German
- Pennsylvania German
- Rabaul Creole German
- Silesian German
- Standard German
Anagrame
Referințe
(Deutsch)
Etimologie
Confer Germanium.
Pronunție
- AFI: /ɡɛʁ'maːn/
Substantiv
| Declinarea substantivului das German | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ | das German | die Germane |
| Acuzativ | das German | die Germane |
| Dativ | dem German | den Germanen |
| Genitiv | des Germans | der Germane |
- (biochim.) germaniu tetrahidrat
Sinonime
- (biochim.) Germaniumwasserstoffe