Metzger
(Deutsch)
Etimologie
Atestat în secolul al XIII-lea; din germană medie de sus metzjære, metzjer, metziger. Probabil în legătură cu latină medie mattiārius („cârnățar”) și macellārius („măcelar”).
Pronunție
- AFI: /ˈmɛʦɡɐ/
Substantiv
| Declinarea substantivului der Metzger | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ | der Metzger | die Metzger |
| Acuzativ | den Metzger | die Metzger |
| Dativ | dem Metzger | den Metzgern |
| Genitiv | des Metzgers | der Metzger |
- (reg., în vestul, mijlocul și sudul Germaniei, Austria și Elveția, alim.) măcelar
- Wir kaufen unsere Wurst- und Fleischwaren beim Metzger.
Sinonime
- (alim.) (mai ales în nordul și mijlocul Germaniei și Austria) Fleischer, (reg., în Austria) Fleischhauer, (reg., în Austria de est) Fleischhacker, (reg.) Katzoff, Metzler, (reg., în nordul și mijlocul Germaniei) Schlachter/Schlächter
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Nume propriu
Metzger