(Deutsch)

Etimologie

Atestat în secolul al IX-lea; din germană medie de sus wīnzürl, care provine din germană veche de sus wīnzuril < latină vinitor, din vinum („vin”).

Pronunție

  • AFI: /ˈvɪnʦɐ/


Substantiv


Declinarea substantivului
der Winzer
m. Singular Plural
Nominativ der Winzer die Winzer
Acuzativ den Winzer die Winzer
Dativ dem Winzer den Winzern
Genitiv des Winzers der Winzer
  1. (viticul.) viticultor

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Vezi și

Referințe