(italiano)

Etimologie

Din verbul abbacchiare („a bate cu un băț”) +‎ -tura.

Pronunție

  • AFI: /abbakkjaˈtura/


Substantiv

abbacchiatura f., abbacchiature pl.

  1. (agr.) recoltarea fructelor sau a nucilor prin baterea unui pom cu un băț

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe