(italiano)

Etimologie

Din verbul abbagliare („a orbi cu lumină, a chiorî”) + -ante.

Pronunție

  • AFI: /abbaʎˈʎante/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
abbagliante
Singular Plural
Masculin abbagliante abbaglianti
Feminin abbagliante abbaglianti
  1. orbitor
    La luce del sole è abbagliante.

Sinonime

Antonime

Cuvinte apropiate


Substantiv

abbagliante m., abbaglianti pl.

  1. (mai ales la pl.) (auto; despre faruri) fază lungă
    Quando si incontra un altro veicolo occorre spegnere gli abbaglianti.

Sinonime

Antonime

Etimologie

Din abbagliare.

Verb

  1. forma de participiu prezent pentru abbagliare.

Referințe