chiorî
Etimologie
Din chior.
Pronunție
- AFI: /kjo'rɨ/
Verb
Conjugarea verbului chiorî | |
Infinitiv | a chiorî |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
chiorăsc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să chiorască |
Participiu | chiorât |
Conjugare | IV |
- (v.intranz. și tranz.) a-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă un ochi; (p.ext.) a-i slăbi sau a face să-i slăbească cuiva vederea sau să nu mai vadă (temporar).
- (v.intranz. și tranz.) (reg.) a orbi.
- (v.tranz.) (fig.) a încerca să înșele sau a înșela pe cineva (în legătură cu ceva care poate fi văzut).
- (v.refl.) (fam.) a se uita foarte atent, cu curiozitate, făcând ochii mari; a se holba.
- (v.intranz.) (fig.) (despre surse de lumină) a da o lumină foarte slabă.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online