abbioccare

italiană

(italiano)

Etimologie

Din a- + biocca + -are.

Pronunție

• AFI: /abbjokˈkare/

Verb

1. (v.tranz.) (reg.) a epuiza, a extenua
2. (v.tranz.) (reg., p.ext.) a descuraja, a demoraliza
3. (v.intranz.) (despre găini) a ieși din găoace
4. (v.intranz.) (fig.) a se ghemui lângă cineva

Sinonime

• 1: stancare, sfinire

Cuvinte derivate

• abbioccarsi

Cuvinte apropiate

• abbiocco
• biocca

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario