abjurar

catalană

(català)

Etimologie

Din latină abiūrāre, din abiūrō („a abjura”).

Pronunție

• (occidental) AFI: /ab.d͡ʒuˈɾa(ɾ)/
• (oriental) AFI: /əb.ʒuˈɾa/

Verb

abjurar

1. (jur.) a abjura

Cuvinte derivate

• abjuració

Locuțiuni

• abjurar de levi
• abjurar de vehementi

Vezi și

• jurament

Referințe

• Institut d'Estudis Catalans
• Viccionari
• Wiktionary

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină abiūrāre, din abiūrō („a abjura”).

Pronunție

• (Brazilia) AFI: /ˌab.ʒu.ˈɾaɾ/

Verb

abjurar

1. (jur.) a abjura

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină abiūrāre, din abiūrō („a abjura”).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

abjurar

1. (jur.) a abjura

Antonime

• jurar

Cuvinte apropiate

• adjurar
• apostatar

Expresii

• abjurar el reino