ackusativ
(svenska)
Etimologie
Din latină accūsātīvus („acuzativ”).
Pronunție
- AFI: /ˈakɵsatiːv/
Substantiv
Declinarea substantivului ackusativ | ||||
c. | Singular | Plural | ||
Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
Nominativ | ackusativ | ackusativen | ackusativer | ackusativerna |
Genitiv | ackusativs | ackusativens | ackusativers | ackusativernas |
Declinarea substantivului ackusativ | ||||
n. | Singular | Plural | ||
Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
Nominativ | ackusativ | ackusativet | ackusativ | ackusativen |
Genitiv | ackusativs | ackusativets | ackusativs | ackusativens |
- (gram.) acuzativ
Cuvinte derivate
Hipernime
Vezi și
Adjectiv
ackusativ (necomparabil)
- (gram.) acuzativ
Sinonime
- (gram.) ackusativisk