română

Etimologie

Din greacă ἀδάμας (adámas), prin slavă (veche) adamantŭ. Confer italiana veche adamante.

Pronunție

  • AFI: /a.da'mant/


Substantiv


Declinarea substantivului
adamant
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ adamant adamante
Articulat adamantul adamantele
Genitiv-Dativ adamantului adamantelor
Vocativ ' '
  1. (pop.) diamant.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe