alăturare

română

Etimologie

Din a (se) alătura.

Pronunție

• AFI: /a.lə.tu'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului alăturare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	alăturare	alăturări
Articulat	alăturarea	alăturările
Genitiv-Dativ	alăturării	alăturărilor
Vocativ	alăturareo	alăturărilor

1. acțiunea de a (se) alătura și rezultatul ei.

Sinonime

• (livr.) juxtapunere

Cuvinte apropiate

• alătura

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online