ambivalență

română

Etimologie

Din franceză ambivalence.

Pronunție

• AFI: /am.bi.va'len.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului ambivalență
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ambivalență	ambivalențe
Articulat	ambivalența	ambivalențele
Genitiv-Dativ	ambivalenței	ambivalențelor
Vocativ	ambivalență	ambivalențelor

1. existență concomitentă a două aspecte diferite.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online