amprentă

română

Etimologie

Din franceză empreinte.

Pronunție

• AFI: /am'pren.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului amprentă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	amprentă	amprente
Articulat	amprenta	amprentele
Genitiv-Dativ	amprentei	amprentelor
Vocativ	amprentă	amprentelor

1. imagine a unui obiect întipărită prin presare pe o suprafață (plastică).
2. (fig.) urmă lasată de o idee, de o stare psihică etc.

Cuvinte compuse

• amprente digitale
• amprentă vocală

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online