Etimologie
Din franceză anus < latină anus.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului anus
|
n.
|
Singular
|
Plural
|
Nominativ-Acuzativ
|
anus
|
anusuri
|
Articulat
|
anusul
|
anusurile
|
Genitiv-Dativ
|
anusului
|
anusurilor
|
Vocativ
|
'
|
'
|
- orificiu terminal al intestinului gros, care comunică cu exteriorul.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
orificiu de la extremitatea rectului
- afrikaans: anus (Afrikaans)
- arabă: اِسْت (العربية) (ist), شرج (العربية) (šarj)
- bască: uzki (euskara)
- bulgară: анус (български)
- catalană: anus (català) m.
- cehă: řiť (čeština) f., řitní otvor (čeština) m.
- chineză: 肛门 (中文) (gāngmén)
- coreeană: 똥구멍 (한국어) (ttonggumeong), 항문 (한국어) (肛門, hangmun), (argou) 후장 (한국어) (hujang)
- daneză: endetarmsåbningen (dansk)
- ebraică: פי הטבעת (עברית)
- engleză: anus (English)
- esperanto: anuso (Esperanto)
- estoniană: pärak (eesti)
- finlandeză: anus (suomi), peräaukko (suomi)
- franceză: anus (français) m., cul (français) m.
- galiciană: ano (galego) m.
- georgiană: ყითა ნაწლავი (ქართული)
- germană: Anus (Deutsch) m., After (Deutsch) m.
- greacă: πρωκτός (Ελληνικά) (proktós), έδρα (Ελληνικά) (edra)
- hindi: गुदा (हिन्दी) (gudā)
- islandeză: endaþarmsop (íslenska), bakrauf (íslenska)
- italiană: ano (italiano) m.
|
|
|
Referințe
(français)
Etimologie
Din latină ānus.
Pronunție
Substantiv
anus m., invariabil
- (anat.) anus
Cuvinte derivate
Referințe